Un şofer bucureştean claxonează în trafic de cel puţin 10 ori pe zi.
Informaţia nu are la bază nicio statistică oficială, ci intuiţia-mi de biciclist, care face 20 de kilometri pe zi prin traficul bucureştean, în drumul către locul de muncă şi înapoi acasă.
În majoritatea cazurilor, goarnele sunt folosite din motive care n-au nicio legătură cu regulamentul şi legislaţia în vigoare. Cele mai des întâlnite situaţii pe care le-am observat în trafic sunt:
- În faţa maşinii lui Gigel sunt mai multe maşini. Culoarea stopului tocmai s-a transformat în verde, dar autovehiculele nu se mişcă un centimetru. Atunci, Gigel turbează şi începe să claxoneze, în speranţa-i idioată că şoferii din faţa lui, de frică, îi vor face loc;
- Gigel stă la stop la Perla. În faţa lui nu este decât o maşină, o Dacie 1310 rablagită şi ruginită condusă de un moş. Se face verde. “Ce dracu’ face moşul ăla, n-are de gând să plece? Ia uite, mă întrec toţi şi unde mai pui că o să şi întârzii la serviciu!”, se revoltă imediat Gigel. Şi începe să claxoneze, poate, poate aude şi moşul ceva, care pleacă până la urmă, dar mai greu, că de, aşa-i cu Daciile astea, până intră în viteză, se mai opreşte şi motorul.
- Gigel stă la stop. E primul. De-abia aşteaptă să se facă verde şi să plece din poll position. Până la stopul următor trebuie să fie tot primul. Pac, se pune verde! În secunda imediat următoare apare un motociclist care se bagă brusc în faţa lui. Mamăăăăăăăăăăăăă! Nenorocituleee! Tiiiiiiiiiiiiiiii tiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii tiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!
- Gigel stă la stop, la Aviatorilor. Se pune verde. Piatra cubică icneşte sub roţile nervoase ale BMW-ului lui Gigel. Ia uite-l pe boul ăla! S-a oprit la trecerea de pietoni! Nu vezi băăăăă că e pe culoare intermitentă, aveai loc să treci printre babele şi copiii ăia! Tiiiiiiiiiiiiiiiiiii tiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!
- Gigel în trafic. Toate cele trei benzi, de fapt două şi jumătate, căci pe partea dreaptă sunt maşini parcate, sunt ocupate. A făcut o oră de la Aviatorilor până la Perla. Are spume la gură. Ha! S-a creat o breşă şi Gigel accelerează rapid. Fuck! Fix în spaţiul liber de 10 metri care s-a creat cu ajutorul Providenţei e un biciclist. Tiiiiiiiiiiiiiii tiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii claxonează Gigel în curul biciclistului, care începe să mişte ghidonul stânga, dreapta, de sperietură.
Din legislaţia în vigoare:
Potrivit art. 142 din OUG 195 / 2002, mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 de metri faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.
În plus, potrivit art. 181, şoferului îi este interzisă folosirea de instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic. În acelaşi articol, legea spune că şoferului îi este interzisă folosirea abuzivă a mijloacelor de avertizare sonoră.
